Metode de purificare a apei
In scopul inlaturarii impuritatilor (substante organice si anorganice) aflate in apa in stare de suspensie sau dizolvate se folosesc diverse metode precum sedimentarea (pentru separarea si indepartarea materialelor aflate in suspensie), tratarea cu carbon activ (pentru inlaturarea gustului si mirosului nedorit), clorinare (pentru distrugerea microorganismelor).
Pentru inlaturarea mirosului sau gustului nedorit, datorat descompunerii materiei organice sau rezultate in urma proceselor industriale se foloseste procedeul de aerisire (de saturare a  apei cu aer), folosind instalatii de genul fantanilor arteziene pentru a produce o patrundere maxima a aerului cu apa. Aceasta metoda purificare a apei duce, de asemenea, si la fixarea manganului si fierului dizovat in apa sub forma de oxizi insolubili, indepartati apoi prin alte procedee.
Se folosesc si metode de reducere a duritatii apei; aceasta proprietate a apei este determinata de prezenta in compozitia sa a sarurilor de calciu, magneziu, fier si alte metale. Vorbim despre duritate temporara, cea indusa de prezenta hidrocarbonatilor de calciu si magneziu, care pot fi inlaturati prin fierbere; in urma acestui tratament, putem vorbi despre duritate permanenta, care poate fi redusa prin tratare cu var si carbonat de sodiu si filtrare cu filtre speciale care inlocuiesc ionii metalici din apa cu ioni de sodiu.
Aceasta metoda ( trecerea apei prin filtre care absorb ionii), alaturi de aerare sau sedimentare  este folosita pentru obtinerea unei ape de o puritate inalta, folosita in laboratoare.
Pentru indepartarea fierului din apa se folosesc aceleasi metode: aerare, sedimentare, trecerea prin filtre sau stabilizare prin adaugare de saruri si indepartarea ulterioara a compusilor rezultati.